Care este principala diferență între psihologie și spiritualitate

Salutare! îţi scriu câteva rânduri după ce am primit un email. Am fost întrebat ce legătură văd eu între psihologie şi spiritualitate şi cum te poţi folosi de spiritualitate în viaţa de zi cu zi.

Din punctul meu de vedere, spiritualitatea începe acolo unde tu te vezi pe tine ca parte din Univers. Cât timp atenția ta este concentrată pe cum să îmbunătăţeşti Eu-l tău psihologic, atunci te vezi pe tine ca şi când eşti un om dintre mulţi alţi oameni.

Elementul de spiritualitate apare în mentalitatea ta atunci când nu te mai gândeşti la tine ca fiind un om între mulţi oameni, ci fiind o picătură într-un ocean de energie.

Hai să definim câteva elemente:

Ce înseamnă psihologie

Psihologia şi dezvoltarea personală au rolul de a transforma şi îmbunătăţi calitatea vieţii tale. Prin cunoaşterea modului în care funcţionează mintea şi emoţiile tale, prin antrenarea ta în folosirea propriei minţi şi a controlului propriilor emoţii, vei avea acea viaţă fericită şi împlinită pe care ţi-o doreşti.

Dar nimic din toate acestea nu are legătură cu spiritualitatea, ci pur şi simplu cu dezvoltarea ta psihologică.

Ce înseamnă energie

Aud des la cursurile mele de NLP oameni care îmi spun „am evoluat, am acum o altă energie” sau „energia mea are acum o vibraţie spirituală”.

Acest termen de „energie” produce multă confuzie şi vreau să îl lămuresc. Eu văd aceste expresii ca metafore pentru dezvoltarea psihologică de care vorbeam mai devreme.

Pentru că sunt nişte expresii prea abstracte ca să poată fi cuantificate şi măsurate. Pur şi simplu, nu ai cum să măsori dacă energia şi vibraţia aceea este sau nu spirituală sau nu.

Cu cât cineva foloseşte expresii mai abstracte, cu atât intră în zona vagului, a posibilului, a ştiinţelor inexacte, unde orice este posibil, dar nimic nu este sigur.

Mă feresc cât pot de asta pentru că am folosit ani de zile tipul ăsta de limbaj şi nu m-a dus niciunde.

Cu ani de zile în urmă practicăm yoga şi am putut să văd la mine ce efecte a avut limbajul vag şi metaforic pe care îl luam că fiind real în loc să îl văd ca fiind doar metaforic.

Câteva efecte ale limbajului metaforic când îl iei de bun şi îl crezi realitate:

• ajunsesem să cred că orice mi se întâmplă are un sens (deci nu are niciun rost să mă agit pentru nimic pentru că orice aş face este spre binele meu, aşa că am ajuns leneş şi delăsător);

• încercam să explic totul prin „energie” şi inventam explicaţii pentru că mă simţeam superior altor oameni şi credeam că ceilalţi nu sunt evoluaţi pentru că nu înţeleg lumea spirituală (nici eu nu pricepeam nimic, dar mă păcăleam bine singur).

Adevărata cale Yoga nu implică folosirea acestor expresii vagi, dar şcoala unde învăţam eu le folosea (probabil le foloseşte şi acum) ca să creeze o falsă superioritate în mintea celor care practicau exerciţii yoga.

Nu eşti cu nimic superior altor oameni doar pentru că cunoşti ceva în plus sau că te exprimi cu cuvinte diferite de ceilalți.

Ce este evoluția spirituală

Am văzut multă lume care consideră că dacă poartă un cristal la gât sau o icoană sfinţită în maşină (eu am vreo două primite cadou) şi dacă îşi aranjează casa după reguli Feng-Shui (o metodă pe care o admir) consideră că au făcut ceva spiritual în viaţa lor şi că evoluţia lor este asigurată, iar ei sunt pe drumul cel bun.

Dar în realitate, nimic din exteriorul tău nu te ajută să evoluezi spiritual. Ne folosim de asemenea mici trucuri pentru că ne ajută tot psihologic prin faptul că ne liniştesc emoţional.

Nu e nimic spiritual într-un masaj cum nu e nimic spiritual în a sta în poziţie de lotus în mediație sau în genunchi în biserică. Adevărată spiritualitate începe în mintea ta, nu ţine de cum stai sau de ce haine porţi sau de ce mănânci şi ce icoane sau pietre ai în cameră.

Dezvoltarea personală are ca scop îmbunătăţirea Eu-lui tău psihologic, a personalităţii tale (personalitate = masca („persona” în greacă înseamnă mască).

Evoluţia spirituală are ca scop cunoaşterea acelui Supra-eu pe care îl ascunde personalitatea (masca) noastră.

Evoluţia spirituală se poate deci produce doar pe un fond psihologic de maximă autenticitate, atunci când te-ai eliberat de toate programările mentale care te făceau să crezi că ştii cine eşti.

„Cine sunt eu?“

Cei mai mulţi oameni când se întreabă „cine sunt?” îşi răspund prin „sunt medic” sau „sunt profesor” sau „sunt electrician”, etc., însă, adevărata evoluţie spirituală şi regăsirea adevăratei identităţi apare numai atunci când nu mai şti cine eşti cu adevărat.

Ştiu că raţional nu are sens să explic aceste lucruri. O să îţi dau o metaforă ca să îţi explic mai bine.

Imaginează-ţi că mintea ta este ecranul din sala de cinema şi că tu priveşti de când te-ai născut un film proiectat pe ecran. Aşa de mult timp ai văzut acelaşi film încât crezi că eşti personajul din film. Ba chiar suferi şi te bucuri atunci când personajul din film suferă sau se bucură. Ai uitat complet că eşti cel care priveşte filmul şi crezi că tu eşti acolo, în film.

E nevoie să se oprească filmul ca să poţi să îţi aminteşti de tine, ca să poţi să îţi aminteşti cine eşti cu adevărat.

Crește-ți Încrederea În Tine

Cum să te simți puternic și stăpân pe sine în orice situație 

Acest material conține un CD cu 5 Lecții audio de câte 25-30 minte fiecare și 7 Exerciții psihologice cu efecte rapide de creștere a încrederii în sine.

Află detalii

 

Mintea şi personalitatea ta este ecranul pe care vezi filmul lumii. Iar tu eşti undeva în spatele acestei minţi a ta şi ai uitat de tine.

Prin meditaţie poţi opri acest film şi doar în acel moment – cu toate gândurile oprite – poţi să îţi aminteşti de tine.

Evoluţia spirituală este pentru mine o întoarcere acasă. Este adevărata “Călătorie a Eroului” din noi înşine.

În filozofia hindusă acel „ecran de cinema” pe care e proiectat filmul tău mental (gândurile tale) este numit „Maya” – iluzia.

Şi ca să îţi dau ceva mai multe detalii, conceptul de care probabil ai auzit de multe ori „Karma” – acea lege a destinului – este cea care face ca personajul din filmul vieţii tale să fie „obligat” să treacă prin anumite întâmplări în acel film.

Gândeşte-te că uneori, când îţi place cu adevărat un film, pentru minute în şir uiţi uneori de tine şi trăieşti efectiv emoţiile personajului.

Dar dacă acel film este propria ta viaţă? Iar tu nu eşti personajul din film, ci eşti spectatorul?

Folosesc la cursuri (în special la cursul de Master NLP) această metaforă pentru că explică foarte bine inclusiv conceptul de dezvoltare personală. Imaginează-ţi dezvoltarea personală ca fiind tot ceea ce învaţă personajul respectiv în film ca să treacă de la drama vieţii lui la o viaţă fericită.

Iar evoluţia spirituală este „trezirea” acelui personaj şi conştientizarea că în realitate el este şi personaj şi îşi joacă un rol (ca un actor), dar este şi spectator şi chiar regizor al filmului vieţii sale.

Ce înseamnă spirit (suflet)

Dacă psihologia se ocupă de tot ce înseamnă dezvoltarea şi îmbunătăţirea acelui „personaj” din filmul vieţii, atunci cel care priveşte acel film îl numim suflet sau spirit.

Există tradiţii spirituale care fac distincţie între suflet şi spirit, dar nu vreau să te încarc acum cu prea multe detalii, aşa că pe moment le luăm ca fiind unul şi acelaşi lucru.

Diferenţa între ele este doar de nivel de profunzime şi abtractizare. Sufletul fiind definit de acele curente spirituale ca făcând parte din individualitatea ta, pe când spiritul fiind ceva macrocosmic, făcând parte din natura cosmică a divinităţii.

Ca şi când ai spune că spiritul este divinitatea cosmică, iar sufletul este reflexia acelei divinități în individ.

Ca să îţi fie cât mai clar, imaginează-ţi că ai spart o oglindă şi cioburile reflectă lumina soarelui. În fiecare dintre acele cioburi tu vezi o „copie” a soarelui. Acele reflexii individuale ar fi sufletul, iar soarele pe cer ar fi spiritul.

Acest spirit sau suflet, cum vrem să îi zicem, este adevăratul tău Eu. Adevăratul tău Eu nu „face” ceva, ci doar există. Aşa că nu ţine de Eu-l superior să te ajute cu ceva să evoluezi. Evoluţia spirituală e o acţiune a Eu-lui tău personal, a personalităţii tale.

Acest Eu superior, transpersonal (adică de dincolo de personalitatea ta) este de fapt adevărata ta identitate. Ce e interesant este că acest Eu superior (suflet, spirit, etc) este identic la fiecare om.

Gândeşte-te că reflexia aceea a soarelui în cioburile de oglindă este identică. Ce diferă este poate forma ciobului pe care se proiectează forma soarelui. Dar forma soarelui a rămas tot rotundă chiar dacă ciobul este spart într-o formă complet iregulată.

Ceea ce diferă la oameni este personalitatea, dar dincolo de personalitatea ta, acest Eu spiritual, este unic la noi toţi. De aceea vei auzi în cărţile spirituale că toţi suntem fraţi.

Eu-l spiritual nu face nimic, el doar stă şi priveşte ceea ce faci tu, ceea ce trăieşti tu. E un spectator enervant de răbdător pentru că vede cum personajul din film suferă sau se bucură.

Vede ani la rând cum mă victimizez, cum cred că sunt slab, cum mă simt abandonat sau fără iubire. Şi în realitate nu ai fost niciodată aşa, ci doar filmul vieţii e coşmar sau comedie, aşa cum ţi-l faci singur.

Spectatorul din sala de cinema nu poate să schimbe ceea ce se petrece în film. Dar norocul este că tu eşti şi scenaristul şi poți să îți schimbi destinul.

Închei aici articolul pentru că ți-am oferit niște informații valoroase la care ar fi bine să te gândești puțin și să încerci să îți dai seama cum acestea prin formă în viața ta. DAR stai așa, pentru că asta nu e tot!

Ce ai citit azi e doar prima parte a articolului. Zilele viitoare voi posta a doua parte în care îți aduc mai multe detalii despre ce presupune mai exact evoluția spirituală și care sunt cele mai frecvente greșeli întâlnite de cei care aleg această formă de dezvoltare. Rămâi alături de noi și vezi ce ți-am pregătit în continuare.

Te îmbrățișez cu mult drag,

Marius

P.S.: nu uita să dai like articolului și să îl distribui dacă ți-a plăcut. 🙂

Marius Simion

Marius Simion

Sunt fondatorul proiectului NLP Mania, cel mai cunoscut blog de Dezvoltare Personală prin Programare Neuro-Lingvistică din România. Sunt Master Trainer NLP, Coach WingWave, Trainer și Autor de programe de dezvoltare personală. Trimite-mi un email

Comentarii

  • valy

    Foarte profund,recitesc a 3 oara acest mail si inteleg clar un lucru la primul pas acela cu suflet,spirit……suntem toti parte din TOTUL, reflexia din cioburi,care desi are forme diferite este tot particica din totul………………….Da in mod clar avem alte personalitati,desi nu sunt infinite…………avem opinii diferite desi nu sunt infinite dar spiritul este unic,suntem una si aceasi energie……ma rog sper ca imi gasesc bine cuvintele…………….un subiect delicat care ma capteaza masiv……………….

    Cu stima,

    • Ai dreptate legat de cuvinte. E poate cel mai complex subiect. Am stat mult sa aleg exemplele si tot nu sunt sigur ca le-am ales pe cele mai bune. Multumesc pentru feedback!

  • Emi

    Salut!
    Ma bucur pentru voi ca treceti din nou prin minunata lume a copilariei, de data asta din unghiul parintilor responsabili inclusiv de jocul copilului lor.
    Imi place si tema noilor tale articole, si exuberanta cu care scrii.
    Am o singura nelamurire, daca spiritul este unul si acelasi soare, cum putem determina noi, ciobulete minuscule, evolutie spirituala?!? Oare experientele pe care le traim imbogatesc permanent cunoasterea si astfel contribuim la dezvoltarea/evolutia spirituala, chiar daca fiecare in parte suntem precum picaturile de apa intr-un ocean? Sau poate evolutia spirituala determina intarirea/largirea conexiunii cu Divinitatea/ Spiritualitatea/ Memoria Universala?!? Sau poate sunt ambele variante fete ale aceleiasi monede, precum campul electric cu campul magnetic, se determina si sustin reciproc?!?
    Dezvoltarea personala este clar ce este, preluarea controlului asupra emotiilor si asupra modului in care alegi sa devii nu doar personaj ci si spectator, spectatorul poate incepe sa corecteze regia, ba chiar sa scrie parti tot mai mari din scenografie.
    Evolutie spirituala inseamna imbogatirea spectatorului cu experiente noi, inseamna dezvoltarea abilitatilor spectatorului de a corecta din mers filmul sau mai sunt si alte aspecte pe care eu inca nu le percep?!?
    Multumesc pentru provocare!

  • Radu

    Am citit si sint putin derutat…..
    *Acest Eu superior, transpersonal (adică de dincolo de personalitatea ta) este de fapt adevărata ta identitate. Ce e interesant este că acest Eu superior (suflet, spirit, etc) este identic la fiecare om*
    adica adevarata noastra identitate e identica la toti? inca mai cred ca sint cumva diferit de restul…cu bune,cu rele, cu greseli, poate un pic de evolutie…
    Cred ca identitateamea mea e data de ce am acumulat pina acum, si nu ma refer la bani.
    *Eu-l spiritual nu face nimic, el doar stă şi priveşte*
    Intre noi fie vorba nu cred ca e chiar asa (poate mai e vreun alt eu spiritual 😉 ) dar care e scopul lui, daca nu face nimic? Il gasim si devenim inerti…amortiti…intram in matrix…
    Multi sint deja acolo 🙂
    Daca e chiar asa, n-am nici o problema sa-l las sa priveasca pina se plictiseste…daca e capabil de asa ceva 🙂

    • 🙂 La nivel psihologic, identitatea este data de ce ne diferentiaza de ceilalti. Identitatea psihologica are ca rol „mobilizarea la actiune” de care vorbesti tu. Adica verbul principal pentru aceasta identitate psihologica este „a face”.

      Pe cand, la nivel spiritual, lucrurile se schimba. Identitatea noastra, la nivel spiritual, este doar sursa a fericirii. E ca un izvor de fericire continua. Cand simti acum fericire, aceea fericire provine din identitatea ta spirituala. Eu-l spiritual nu are ca atributii verbul „a face” ci verbul „a fi”. Eu-l psihologic este cel care actioneaza, pe cand Eu-l spiritual este cel care ii da doar energie. Gandeste-te la o jucarie care merge pe baterii. Rotile jucariei o fac sa se miste, dar bateria este cea care ofera energie acelor roti.

Descarcă GRATUIT eBook + 6 exerciții (MP3)
pentru creșterea încrederii in sine

Descoperă în 6 pași simpli cum să ai mai multă încredere în tine,
mai ales în momentele care contează cu adevărat în viața ta!