5413 vizualizări
Cine esti tu cu adevarat? Ce o sa poti deveni si ce nu poti niciodata schimba la tine!
Zilele trecute am primit un comentariu la un articol. Un comentariu care mi-a placut foarte mult, pentru ca m-a dus mai departe in explicatiile pe care le voi da in legatura cu dezvoltarea spirituala pe site.
O sa iti scriu acest comentariu si apoi raspunsul meu la el.
“Felicitari pentru articol. Tare interesant. Insa stii ce nu inteleg eu? Spui ca in spiritualitate se porneste de la autocontrolul mintii.
Dar de fapt mintea, tot prin minte (daca ma pot exprima asa…) te ajuta sa intelegi ca TU o poti reorganiza altfel, incat rezultatul sa fie o alta stare diferita de ceea ce experimentam zilnic prin scenariile create.
Ei bine…cine-i acest TU care porunceste mintii sa se organizeze dupa bunul sau plac?! Nu cumva TU este tot un produs al mintii, adica insasi capacitatea, proprietatea extraordinara mintii de a se replia, reorganiza mereu altfel si prin asta sa dea nastere la alte senzatii si perceptii?!
Daca-i asa, atunci totul se rezuma la vointa…care-i tot a mintii… Pana la urma…cui se supune mintea? Oare se supune sau se reorganizeaza ea altfel?!
Multumesc.”
Raspunsul meu:
“Acest Eu care porunceste mintii este singurul Eu real. Mintea este ca o oglinda in care Eul real isi proiecteaza imaginea. Imaginea despre Eu care apare in minte este personalitatea.
In lumea inconjuratoare noi actionam prin aceasta personalitate, proiectie a Eului real. Vointa nu are legatura cu mintea, ea este dincolo de procesele logice.
La fel cum este si iubirea, increderea, creativitatea, genialitatea, sacrul.
Toate aceste trairi emotionale nu au treaba cu mintea, ci sunt stari ale Eului, si nu ale personalitatii. Mintea se supune Eului.
Cand mintea este linistita ca un lac fara valuri, atunci poti privi in interiorul ei si poti sa percepi adevarata ta identitate, dincolo de orice convingeri care credeai ca te definesc ca om.
Cand ajungi acolo, o sa stii ca nu ai nicio limita, nimic din ceea ce reprezinta personalitatea ta nu este real si totul este doar o „inventie” a mintii.
Tot ceea ce iti este acum dificil sau imposibil o sa iti devina simplu si posibil dupa o asemenea incursiune dincolo de minte.
Aceasta stare se numeste iluminare in spiritualitate. Eu incerc sa o fac accesibila tuturor prin aceste explicatii, ca sa nu se creada ca este ceva paranormal si imposibil.”
Cine este Eul tau real?
In spiritualitate, universul este vazut ca o proiectie de film. Ca si cum o constiinta suprema (numeste-o cum doresti tu, unii ii spun Dumnezeu) isi “imagineaza” continuu (in eternintate) un univers intreg.
Aceasta imagine a universului este “proiectata” intocmai ca un film pe un ecran. Fara acest ecran, ce ar fi fasciculul de lumina care apare din aparatul de proiectie?
Nu ai vedea nimic, nu ar exista niciun film daca acele informatii nu s-ar proiecta pe un ecran.
Cum ar fi sa mergi la un cinematograf in aer liber care proiecteaza pe cerul infinit un film si fasciculul de lumina sa nu se opreasca pe nimic? Nicio imagine nu ar putea sa apara.
Exact in acelasi mod, in aceasta constiinta suprema, chiar daca se proiecteaza un intreg univers, el apare ca informatie, ca idee.
Dar ca sa fie concret, sa il poti vedea si atinge, e nevoie de un ecran. Acest ecran este mintea. Mintea in spiritualitate mai este numita “iluzia”, pentru ca nu prezinta decat o proiectie.
Proiectia apoi devine materiala, pe masura ce ne obisnuim cu ea. Devine masa pe care ai computerul, devine zidul care te apara de frigul de afara, devine pielea si carnea corpului tau. Acest univers este doar energie mentala.
Tot ceea ce poti spune cu siguranta despre univers este ca seamana cel mai bine cu un gand. Cand te apropii de un atom, observi ca nu este nimic altceva decat… o sclipire luminoasa care are o anumita forma.
Dar nimic material nu este acolo. Ai apropiat doi magneti unul de altul? Ai vazut ca intre ei este o forta care ii apropie sau departeaza?
Aceeasi forta este in interiorul fiecarui loc gol pe care am invatat sa il numim atom si sa credem ca este ceva fizic. Nu exista nimic material in atom, nimic material in mana ta, nimic material in scaunul care te tine acum.
Totul este doar magnetism, atractie si respingere, forta magnetica fara consistenta materiala.
Mintea noastra interpreteaza acesti curenti magnetici si ne face sa traim aceasta iluzie de material.
Nu intru in amanunte aici, dar daca exista curiozitate pentru a detalia acest subiect, pot sa scriu un articol in care sa explic pe larg cum de percepem ca material un obiect si o intreaga lume, care nu exista in aceasta forma.
Cand mergi la cinema si vezi pe ecran o mancare super gustoasa, ti se face pofta poate, dar nu o sa o mananci, pentru ca este doar o iluzie proiectata acolo.
Din perspectiva constiintei superioare, din perspectiva spectatorului, tot ceea ce se proiecteaza pe ecranul mintii este o iluzie. La nivelul constiintei supreme, totul este doar idee.
Imagineaza-ti acum ca esti actor si ca ai jucat intr-un film pe care il vezi acum la cinematograf. Te privesti pe tine cum ti-ai oferit constiinta unui personaj pe care l-ai jucat.
Dar tu, actorul, esti complet diferit de personaj. Poate personajul moare in film, dar tu continui sa existi.
Din perspectiva personajului, tu esti nemuritor, etern. Personajul sufera in film si se bucura, dar actorul joaca acel rol de suferinta si bucurie. Si chiar daca personajul este un om limitat, actorul poate sa fie genial.
Ma gandesc la piesele scurte ale lui Mr. Bean. Personajul este foarte limitat, dar actorul este un tip extraordinar.
Eul tau real este actorul care a ales acest personaj pe care il joci chiar acum. Atunci cand corpul fizic moare si eul tau personal (personalitatea, personajul) dispare, constiinta ta va lua apoi un alt personaj sa il joace, intr-o alta viata.
Cum de nu stim toate acestea automat?
Aici intervine iarasi mintea. Gandeste-te acum la un personaj dintr-un film. Personajul – si nu actorul- este cel care actioneaza in film. Exista un fel de “zid” de cunoastere care desparte un personaj de actor.
Acum ceva timp am citit o carte extraordinara care se numeste “Lumea Sofiei”. Acolo personajul din carte si-a dat seama ca este doar un personaj. Si-a dat seama ca este o parte a constiintei autorului.
Iti recomand sa citesti acea carte, este cea mai bine scrisa carte despre istoria filozofiei. Poti invata acolo despre toate curentele de gandire din lume fara sa te plictisesti pentru ca este scrisa foarte distractiv si inteligent.
Mintea este cea care te opreste sa realizezi ca esti doar un personaj.
Te identifici cu personalitatea ta, te identifici cu ceea ce detii. Asta este iluzia mintii. Mintea este cea care te desparte pe tine ca personaj de Eul tau real.
Cand mintea este linistita, tacuta, apar stari emotionale pe care nu le-ai invatat niciodata. Apar informatii pe care nu le-ai auzit sau citit niciodata. Toate acestea provin de dincolo de mintea ta, din Eul tau etern si infinit.
Acel Eu al tau detine toate capacitatile pe care personajul pe care Eul tau il joaca in aceasta viata nu le detine.
Gandeste-te iar la Mr. Bean, acel personaj care ne amuza este foarte limitat, dar actorul care joaca acel personaj este nelimitat, comparativ cu personajul.
Tot asa si personalitatea ta este cea care contine toate limitele tale. Dar aceste limite nu exista in Eul tau real.
Cand mintea se linisteste, Eul real nu mai proiecteaza niciun personaj. Atunci, personajul limitat dispare pentru moment, iar tu iti dai seama ca esti fara nicio limita.
Eu aveam o multime de complexe pe care le-am anulat rapid prin aceasta metoda. In momentul in care mintea nu mai “intretine” si nu mai hraneste o anume personalitate, Eul real apare in prim plan.
Imi amintesc cat de diferit eram, cum nu reuseam sa fiu deloc autentic. Cat de timid eram si cum incercam de fiecare data sa arat ca sunt cineva. Toate acestea erau doar jocuri ale mintii mele.
Toate s-au oprit automat cand am oprit mintea, chiar si pe moment. Momente scurte de oprire a mintii sunt suficiente ca sa ai acces la informatia despre adevaratul tau Eu.
Sunt mii de metode care sa te ajute sa ajungi in acea stare de non-minte. Toate te vor duce tot acolo. Pe NLP Mania o sa explic aceste metode, revenind deseori si amintind care e scopul lor.
Dar scopul este tot timpul acelasi – obtinerea acestei stari de dincolo de minte, cand iti apare in prim plan Eul real, cand personalitatea ta este doar un personaj pe care tu il joci.
In momentul in care nu te mai identifici cu personajul se produce transformarea.
In psihologie, omul se identifica cu convingerile lui. Tu crezi ca nu poti sa vorbesti in public, deci acest lucru pentru tine este o realitate.
Pentru personajul din film, care crede ca nu poate sa vorbeasca in public, acest lucru este o realitate. Dar cum este acest lucru pentru actorul care tocmai este in fata camerelor de filmat?
Si daca viata ar fi un film si tu, care te temi sa vorbesti in public, ti-ai da seama ca doar personajul pe care il joci are aceasta limita?
Automat ti-ai da seama ca aceasta limita nu are sens, ca este doar o trasatura a unui personaj, dar tu nu mai esti personajul. Pur si simplu limita va disparea, pentru ca va disparea “zidul” dintre actor si personaj.
Tot ceea ce trebuie sa ajungi sa simti este ca tu esti diferit de personajul pe care il joci.
Zilele trecute cineva m-a intrebat daca nu isi pierde identitatea atunci cand personalitatea se anuleaza in acele momente.
Cand dormi iti pierzi identitatea oricum. Si cand te trezesti iti reiei aceeasi identitate. Diferenta consta in faptul ca atunci cand iti reiei identitatea dupa cateva secunde de iluminare, nu o sa mai fii niciodata limitat de incapacitatile personajului care erai inainte – pentru ca acum stii ca esti mai mult decat un simplu om care la un moment dat o sa moara.
Dar despre toate acestea intr-un episod urmator, cum spune Teleenciclopedia. 🙂
Pe curand,
Marius Simion
Marius Simion
Sunt fondatorul proiectului NLP Mania, cel mai cunoscut blog de Dezvoltare Personală prin Programare Neuro-Lingvistică din România. Sunt Master Trainer NLP, Coach WingWave, Trainer și Autor de programe de dezvoltare personală.
TRIMITE-MI UN EMAIL
Comentarii